Statuie nu ne face nimeni, să știți. Nici șeful și nici copiii sau soțul.

Dacă vă doare capul, beți mai întâi un pahar de apă, apoi încercați să stați liniștite timp de 15 minute.

Sau luați o pastilă pentru durerea de cap, dar nu săriți peste etapa de a sta câteva minute. Nu vă grăbiți să vă apucați de următoarea sarcină. E în regulă, treaba nu pleacă nicăieri, nu trebuie să vă îngrijorați pentru asta.

Atunci când nu te simți bine, dă-ți un timp să te refaci. Ține-ți capul în mâini, sau așează-l pe o suprafață moale, pe o pernă.

Dacă te doare burta, înconjoară-ți burta cu mâinile. Încălzește-o cu palmele sau cu o sticlă de apă caldă.

Sigur că da, toți facem la fel. "Hai să mai trag acum de mine, trebuie să rezolv asta neapărat, și după, mă voi ocupa și de mine."

Dar timpul acela nu mai vine niciodată pentru că de fiecare dată mai apare câte ceva.

Până când corpul cedează cu totul și nu mai reacționează.

Până cînd mintea ni se blochează de oboseală și nu mai poate duce nici măcar chestiuni simple. Cum ar fi "în ce zi suntem astăzi sau de ce am venit în dormitor? ce treabă aveam de făcut aici?"

Rezumatul f pe scurt al zilei de astăzi :

*Fi-miu cu muci, cu tuse și cu muuuuulte de întrebat și de făcut.
*Eu lucrat de acasă ca să pot rămâne cu el, și fix astăzi toată lumea are probleme, toată lumea are de rezolvat ceva urgent. TOȚI deodată. Nasoale. Mâine trebuie neapărat să plec de acasă să rezolv din ele, așa că mâine o să fac schimb cu soțul.
*Crampe, dureri de mușchi, senzație de leșin. Adică ceea ce se numește prima zi acea perioadă din lună.
*Fi-miu nu găsește două piese minuscule de Lego. Fără ele nu se poate. Ne apucăm să căutăm într-un deșert de piese. Plânsete pentru că nu le găsim. Când am strâns atâta Lego? 🙄
*"Mami, mi-e foame, la cât mâncăm?"
*Tratamentul pentru răceală de trei ori pe zi.
*"Dar cât e ceasul? Chiar trebuie să dorm!? Dar mie nu mi-e somn..."
20 de minute mai târziu, sărăcuțul sforăie bolborosind.
-"Mami, eu cred că la mine în nas, e o petrecere de muci!"
-"Mami, am o bubă aici, îmi trebuie un leucoplast." Așa că pun un bandaj peste buba invizibilă, nu am timp acum să îl conving că acolo nu e bubă.
-"Vin spre casă, ce să iau?" "Șervețele nazale și ser fiziologic. Și ciocolată."
"De care?" vrea soțul să știe. "De nervi", îl anunț.
Așa că vine acasă cu două ciocolate, de două feluri. Mi le așează în palme. "Doar ale mele", îi înștiințez eu rapid.
-"Hei, împărțim! Toți trei!" mă informează dl. Corectitudine.
Vă mai amintiți cum a primit el trei bomboane și le-a împărțit cu noi? Ei bine, a venit și rândul meu să împart. Așa că am împărțit. 🤷🏻‍♀️ Nu poți doar să predici, trebuie să și faci ceea ce predici.

Doar la o baie caldă mai visez acum și apoi la un somn neîntrerupt.
Faza cu baia îmi iese, faza cu somnul nu prea.

Hai că a trecut și ziua de azi, mâine va fi și mai rău 😅

Nu aveam de gând să scriu toate astea aici. "Pe cine să intereseze cum a fost ziua mea?"
Dar apoi am realizat că vorbim mai mult despre ce ne merge bine și despre zilele fabuloase și mai puțin despre zilele mai gri. Și așa se creează mirajul vieții perfecte, de pe Facebook.

Tuturor ni se întâmplă și lucruri neplăcute, avem zile oribile dar nu le scriem pe nicăieri pentru că nu mai avem energie, pentru că nu vrem să știe ceilalți. Și pentru că nu vrem decât să se termine o dată.

Așa că frați și surori, să știți că astăzi a existat un om căruia nu doar că nu i s-au aliniat deloc planetele, dar i-au mai căzut și în cap! De acolo și ochii mari și confuzi 🤭

Oamenii nu îți vor spune tot timpul "te iubesc". Uneori îți vor spune:

-Dragă, trezește-te, este 7:30, a venit în sfârșit apa caldă!

#viațaînBucurești