Sunt micuț tare. Încă nu pot vedea prea bine în lumea asta nouă. Umbre se perindă prin fața ochilor mei, dar de fiecare dată știu când ești tu.

Ești unică, ești astrul meu cel mare și strălucitor.

Îți simt mirosul mama, bătăile inimii tale sunt cântecul ce m-au liniștit atâtea luni în șir, cum aș putea să nu te recunosc imediat?

Îți știu ritmul respirației, mama, mai bine decât îl cunosc pe al meu. Tu ești ceea ce cunosc cel mai bine din toată lumea, lucrul de care sunt cel mai sigur.

Te iubesc mama. Chiar dacă-s atât de mic, încât nu ți-o pot spune în cuvinte.
Așa că uneori te chem prin lacrimi. Prin plâns. Prin neliniște.

Atât pot deocamdată.

Asta este chemarea mea pentru tine.

Știu că te doare uneori. Știu că uneori lacrimile mele se împletesc cu lacrimile tale. Cât greu îți este, mama!

Eu te simt, eu te simt cel mai bine, știai?

Legătura noastră nu s-a rupt la naștere, nu încă. Cred că ne-am înnodat și mai tare, pentru că sunt dependent de tine. Fără tine nu pot trăi, fără tine nu pot exista.

Tu miroși a noi doi mama, ca și cum am fi unul. Pentru mine nu există încă tu și eu, există doar noi.

Atunci când o femeie devine mamă, femeia nu dispare. În schimb, lumea din jur, lumea dispare de lângă femeie...

Bună, sunt eu, soția ta, chiar dacă între timp am devenit mamă. Am trecut prin diverse întâmplări care au rupt ceva din mine, ori poate din contră, au mai pus o cărămidă la ceea ce sunt și ceea ce voi fi. Fizic sau chiar sufletește, poate că sunt altfel. Mai bună sau mai rea, mai bogată sau mai săracă, mai fericită și mai tristă. Nu știu ce vezi în mine. Dar chiar, ce vezi tu, dincolo de tot ceea ce nu se vede?

Prietena mea, am nevoie de tine mai mult ca oricând. Prioritățile mele s-au schimbat acum, însă îmi doresc ca relația noastră să nu se schimbe și să nu rămână o amintire. Sper să ne vedem la fel de des, opțiunile sunt infinite. Ești legătura mea cu lumea reală, rămâi prezentă, te rog.

https://mamadematei.ro/sunt-in-continuare-sotie-si-prietena-chiar-daca-am-devenit-mama/

Poate sa fie greu, mai ales la inceput. Mamele au nevoie ajutor sau de cineva care sa se gandeasca la ele, sa fie ancora lor de siguranta. Soti si prietene, sustineti mamele, fiti acolo pentru ele. Nici nu va inchipuiti cat de mult conteaza sa te tina cineva de mana atunci cand te ia cu ameteala, chiar daca voua vi se pare ca mama gestioneaza situatia mult mai bine decat oricine altcineva.

"Bună, sunt eu, soția ta, chiar dacă între timp am devenit mamă. Am trecut prin diverse întâmplări care au rupt ceva din mine, ori poate din contră, au mai pus o cărămidă la ceea ce sunt și ceea ce voi fi. Fizic sau chiar sufletește, poate că sunt altfel. Mai bună sau mai rea, mai bogată sau mai săracă, mai fericită și mai tristă. Nu știu ce vezi în mine. Dar chiar, ce vezi tu, dincolo de tot ceea ce nu se vede?

Prietena mea, am nevoie de tine mai mult ca oricând. Prioritățile mele s-au schimbat acum, însă îmi doresc ca relația noastră să nu se schimbe și să nu rămână o amintire. Sper să ne vedem la fel de des, opțiunile sunt infinite. Ești legătura mea cu lumea reală, rămâi prezentă, te rog.

Copilul ocupă un spațiu în inima meu care până astăzi nu știam că există. Iubirea pentru el se varsă în fiecare venă din corp și de multe ori, mă doare, de unde să știu eu cum să gestionez atâta dragoste care îmi inundă corpul? Cu toate acestea însă, inima mea vă strigă și vă caută, căci altfel nu este completă. Am nevoie de iubire și de prietenie, poate acum mai mult ca niciodată. Am nevoie de voi, amândoi, pentru că voi îmi sunteți echilibru în cea mai mare provocare a vieții mele, de până acum."